Numaratoarea inversa…..4

Buna dragilor,

am sa incep cu o mica mentiune…..in aceasta serie, “Numaratoarea inversa”, fac referire la ce am mai “rezolvat”  in ziua precedenta. In timp ce scriu “Numaratoarea inversa….4″, eu mai am de fapt doar 3 zile ramase pana la “the day”. Acum ca am lamurit aceasta chestiune, sa revenim.

Ieri a fost din nou o zi plina,  mai ales ca a fost si ziua mamei. Sa vedem, de dimineata am mutat “muntii” – mobila din dormitorul nostru intr-o actiune de curatenie extrema. Avand in vedere ca am supravietuit, a urmat o intalnire cu seful restaurantului unde vom avea nunta.

Aici sa te tii. Rudele mamei nu pot sta lanaga ale tatei, rudele sotului nu pot sta langa ale tatei, toti trebuie sa fie aproape de masa mirilor, nu pune bunicii langa DJ, nici invitatii x si y in separeul de langa baie dar nici in cel de langa usa de la bucatarie. Daca asezam mesele intr-un mod in care sa ii despart asa cum trebuie, injumatatesc ringul de dans. Offside. Daca maxmizez locul de dans, risc sa se impunga lumea. Offside again. Mare grija ca fiecare sa aiba numarul exact de locuri la masa, ca nu cumva, doamne fereste, sa se amestece grupurile. As putea continua mult cu chestiunea asta., insa nu are rost sa intind coarda. Nu vreau sa va dau dureri de cap inutile.

Intr-un final, am rezolvat problema (cel putin asa sper). A urmat un drum la DJ.  Soc, pai nu il cunosc pe domnul Marius (dj-ul). Ce sa vezi, domnul Marius nu raspunde la telefon. M-au trecut toate caldurile. Spre seara am lamurit si problema asta, era vorba doar de un angajat nou. Prima lui zi de munca a fost mai mult decat fructoasa…mi-a provocat cele mai mari emotii de pana acum. Trecem peste.

Vine seara, vin musafirii, desfacem sticla de vin, o desfacem si pe a doua, concluzia? O durere de cap in acest moment si un iubi cae s-a vazut nevoit sa faca el, tura asta, cafeaua :d.

Cam asta ar fi in mare, pe langa cumparat cadou lui mama, umblat dupa haine pentru frate-miu, cumparat bere si  certurile de rigoare cu sotul, mama, fratele, pisica. 

 

                                                          Raluca

Numaratoarea inversa……5

Buna dragilor,

ieri am avut o zi ceva mai fructoasa dar bineinteles si mult mai stresanta. Sa o luam cu inceputul… dimineata a inceput ok: miros de cafea, iubi cu zambetul pe buze, singuri acasa (pisica nu se pune)…. Ieri speram sa ridicam niste bani de la Primarie……speram, caci speranta s-a naruit cu primul telefon. Soc! Ne bazam foarte mult  pe banii aia….era grauntele care ne mai trebuia ca sa terminam. Au urmat bocete, tipete, resemnari si in final…solutii.

O data problema rezolvata am pornit pe cararile Botosaniului. Ieri am reusit si am cumparat niste cadouri, mi-am scos rochita (e superba, e perfecta, e cea mai cea si ce sa mai, e a mea), mi-am cumparat palarie, inel, bratara…..ce sa mai zic, am fost foarte harnica. Inclusiv la inchis telefonul in nas socrelei.

Esential insa, m-am intalnit cu tata. Eee, da ati citit bine - prima intalnire ca intre oameni dupa 4 ani. Wow, am imbatranit. A trecut repede timpul. A fost o intalnire mai scurta decat mi-as fi dorit dar oricum una care a contat mult pentru linistea mea.

Per ansamblu am avut o zi plina in care am rezolvat multe lucruri, dar si o zi agitata cu emotii, nervi, bucurii si dureri de picioare. 

                                                                           Raluca

Numaratoarea inversa….6

Dragilor,

nici ieri si nici azi nu am progresat nici macar un milimetru. Ca sa nu pierd insa ziua, am sa va pun la curent cu pregatirile de nunta ce au avut loc in ultimul an. Sunteti gata? Am sa incerc sa le iau in ordine cronologica

Iunie 2008 (wow…ce repede a trecut) – am rezervat sala, certuri cu mama si socrela

August 2008 – Am contractat echipa ce va filma si fotografia, certuri cu mama si socrela

Septembrie 2008 – DJ, certuri cu mama si socrela

Mai 2009 – Prins nasii (urat suna ), certuri cu mama si socrela

Iunie 2009 – Cumparat costum mire, certuri cu mama si socrela

Iulie 2009 – Dat comanda rochie, comanda invitatii, comanda place-carduri, certuri cu mama si socrela

Iulie 2009 – Cumparat papuci mireasa, certuri cu mama si socrela

August 2009 - cumparat papuci mire, vin, tarie, bautura de intampinare, proba rochie, cumparat camasa mire, dat invitatii, certuri cu mama si socrela

Septembrie 2009 – Programare coafor, dat invitatii, sunat pentru confirmari, facut meniul, certuri cu mama si socrela si va urma ….

Intre toate acestea (par putine dar e usor sa citesti si greu sa pui in practica) adaugati: invitatii scrise gresit (returnate), rochie prea stramta si prea lunga, place carduri scris gresit (returnate), cosmaruri, multe nopti pierdute pe www.miresici.ro, licenta, alte licente, intrebari din toate partile, inclusiv din partea sotului, iesiri in fiecare seara cu prieteni/amici pentru a-i invita la nunta, multe temeri, servici si bineinteles certurile stupide cu sotul.

Daca mai ai noroc de o mama si de o socrela ca ale mele…te-ai scos. Reteta perfecta pentru o migrena ce tine o saptamana.  Apropo, am spus de inmormantare? Nu?! Aunci adaugati si o inmormantare in familia sotului cu o luna inainte de nunta.

 

                                                                                                               Raluca

Numaratoarea inversa

Dragii mei,

avand in vedere ca toata lumea fuge de mine in ultimele zile (s-au saturat sa ma auda) am hotarat ca e cazul sa-i stresez si pe cei ca ajung pe acest blog. Mai exact, a inceput numaratoarea inversa pana la evenimentul anului nunta mea! De azi intr-o saptamana probabil voi fi si mai agitata ca acum (desi nu stiu cum ar putea fi posibil) si voi fi o mini bridezilla.

Pregatirile sunt in toi. Asa zice mama cel putin, iar eu nu stiu incotro sa o apuc. Pana mai ieri stateam linistita si ziceam ca e totul gata. Big mistake. De fapt, desi pregatirile au inceput cu un an in urma, trei sferturi dintre acestea isi asteapta randul. De fapt ele nu mai asteapta, doar eu sunt aia care astept sa treaca de la sine.

Ce sa zic, pentru toti cei care zambesc cu gandul la o nunta in curand…mai bine abtineti-va! Ultima luna a fost grea dar se pare ca aceasta saptamana o sa intreaca asteptarile mele cele mai sumbre. Mama vrea sa stie unde voi dormi, soacra vrea sa stie cine ia prajiturile pentru biserica, sotul vrea sa stie multe, toti ma intreaba pe mine, iar eu….eu dau din umeri si incerc sa nu aud discursul conform caruia sunt inconstienta! Se pare ca ar trebui sa stiu la ora asta toate aceste detalii, dar newsflash: Habar nu am! Sincer nici nu vreau sa ma gandesc.

Azi e prima zi de concediu, concediu in care se presupune ca ar trebui sa pun totul la punct. Hm…ce fac eu? Stau si scriu pe blog sperand ca totul va trece de la sine. Se pare ca nu. Problemele arzatoare sunt: nu am cumparat inca berea, nu mi-am scos inca rochia (e gata dar bunica are timp sa se duca sa o scoata), nu am idee inca unde voi dormi, nu stiu cine trebuie sa cumpere prajiturile pentru biserica, ca de altfel nici faimosul covor. Ca sa nu mai zic de palarie…doamne…palaria.:( Bineinteles, sa nu uit de intalnirea cu muzica si cei de la fotograf. Asteapta sa le spun la ce ora trebuie sa fie pregatiti. Sunt tare incapatanati….daca as sti parca nu le-as spune. Problema e ca habar nu am. Apropo, ce dulceata imi recomandati?:D Of, si eu care speram ca saptamana asta sa ma odihnesc si sa dau directive Se pare ca imi dau mie altii….Sa continui totusi sirul problemelor in asteptare: sampania, cosmetica, spoveditul , curatenia si traiasca alerta HI5, marti e ziua mamei mele! Sa revenim…trebuie cumparata mancarea pentru rudele care vin de prin tara, aranjarea la mese, ciorapi, trusa de urgenta…Gata nici nu vreau sa le mai insir ca imi tot vin in minte si vad ca nu se mai opresc.

Sper eu cam asta sa fie tot, desi probabil nu e. Oricum saptamana asta va voi tine la curent cu tot ce am reusit sau nu sa fac. Nu va intereseaza?!…Hm…ciudat nici pe ai mei prieteni se pare ca nu ii mai intereseaza dar tot sunt nevoiti, ca de nu…..ii asteapta masa de langa toaleta :D Ai inteles, George???

 

                                                                 Raluca

Of-ul meu de criza!

Am si eu un of (ca toata lumea). Toti vorbim despre criza, efectele sale si masurile implementate sau nu in lupta cu scaderile indicatorilor economici.

Nu ma vad in masura sa dau sfaturi guvenantilor, dar voua…..

In loc sa ne plangem, sa criticam, sa comentam, eu va propun sa actionam in cel mai simplu mod cu putinta. Cereti fratilor bonul de casa! Da! Chiar pentru o paine sau lama (pastila) Orbit.

De ce? Simplu! Ca banii vostrii, pe care oricum ii scoateti din buzunar, sa nu ajunga la patroni – la ei ajung oricum o parte- ci la stat. Am sa incerc sa fiu cat de clara! La fiecare leu pe care il cheltuiti, indiferent ca e supermarket sau un chiosc pe strada, aprope 16 bani il dati pe TVA.  Asta teoretic. Atunci cand un vanzator (de orice natura) calculeaza pretul de vanzare, el pune obligatoriu si valoarea acestei taxe. Cand voi, dragii mei, faceti cumparaturi platiti automat si acesti banuti. Asta nu inseamna insa ca ei se si duc la stat (pentru sanatate, invatamant, scene, concursuri intre salvamari etc). Atata timp cat vanzatorul nu v-a eliberat bon el nu este obligat (statul nu poate dovedi ca voi ati cumparat guma) sa vireze banii in alta parte decat in buzunarul sau. De retinut ca oricum se duc in buzunarul sau alti banuti care deja i-ati platit (adaos comercial).

Sa recapitulam. Voi, indiferent daca cereti bon sau nu, veti plai aproape 16 bani la fiecare leu cheltuit pentru TVA. Diferenta este data prin destinatia banilor. La patron (care oricum are partea sa) sau la stat.

Stiu ca va ganditi ca ii trimiteti la stat pentru scene si concursuri intre salvamari dar (exista si un dar) din cei 16 bani sa zicem ca 8 se duc pe astfel de treburi, iar 8….aproape unde trebuie.

Asadar, faceti un calcul, daca la un leu cheltuit 8 banuti se duc acolo unde e nevoie de ei, la 100 de lei se vor duce 8 lei.

Daca cumva va ganditi la faptul ca oricum TVA e o taxa stupida, nu va contrazic (as face-o dar mi-am promis ca voi fi cat mai scurta si la obiect), dar indiferent de opinia voastra o veti plati in continuare.

Prin urmare, data viitoare cand mergeti la intalnire si va cumparati o guma, (stiti voi de ce) nu uitati: “Tanti, vreau bon!”

                                                                 Raluca

Hello world!

Dragii mei, sau poate nu, in aceasta tentativa de blog veti gasi postari “clasice” – comentarii cu privire la diverse “evenimente”, franturi mai mari sau mai mici din viata mea dar si sfaturile mele in legatura cu ce sa faceti dar si sa nu faceti.

O singura rugaminte: Usor cu rosiile!

                                                                           Raluca